Copii, am fost. Acum ne credem,
Mari titani. Un ras, iubirea e tiranul,
Ce ne poarta, fara sa stim unde-i drum inchis.
Si umbra copilului te striga si reneaga
Titanul sub care s-a culcat,
Din ura, iubire intre ei se-nalta
Ramane un suflet dezorientat.
Eu vreau sa plec sa vizitez.
Corabia mea de vise, ma duce- n galaxii nescrise.
Eu vreau sa vad, sa plang, sa-mbatranesc
Si ma grabesc, ma grabesc, ma grabesc.
Eu mare sunt, tu mic si prost.
Eu stiu, tu taci, eu fac, eu pot.
Si stiu pe nor c-o sa ajung,
Si de toti o sa rad, in marele-mi avant .
Pe banca ruginita, stau intepenit
De ani invechit, privesc la micii eroi
Care vor, care stiu, care fac, care pot
Si acum rad, acum rad.
Un suras amar.
Simti nevoia sa impungi,
Simti nevoia sa ranesti,
Simti nevoia sa torturezi.
O faci.
Stai cu ochii goi.
Simti nevoia imbratisarii ei,
SImti nevoia buzelor fierbinti
Simti nevoia mirosului ei
O vrei.
Copil prost.
Sa-mi tipi ca nu vrei,
Sa te ingrop in vise
Usi se trantesc,
Vanturi si brize
Oripilat, speriat
Stai in coltu tau si tipi,
Am o indoiala…
Oare rezisti?
Deja iti vad trupul,
Sange, zgariat…
Hai stii ca meriti.
Inca o secunda,
Putin si inchizi ochii,
Negrul te-ncalzeste,
6.45, hai, te- trezeste!
Mainile tale, loc pustiu, a plecat noaptea. Zorii ne-mping
Ne vedem maine, ne vedem joi, doar amintire a ce- am fost noi
Trupul tau pur. Udat de noapte, tremuri in mine, Tipete, soapte
Gandul acolo, trupul aici. Prezentul vine
Pacat, nu-l aud
Descarca-te..
Da-mi un motiv pentru care sa renunt.
De ce imi spui tu ce e bine si ce nu? Cred ca m-am descurcat in 17 ani sa aleg intre ele si nu esti cu nimic mai bun decat mine ca sa fi in masura sa imi cer sa imi impart lumea in 2 si nu in 3. O relatie se termina in momentul in care se pun conditii si e ilogic sa-mi ceri sa renunt la prieteni. Tin prea mult la persoanele pe care le cunosc din copilarie, cu care am impartit momente, rasete, tipete etc etc etc… Cei drept, mi-ai facut viata mai frumoasa, dar cu fiecare cerinta in plus simteam cum incet, incet ma bagi intr-o cutie de plastic, roz si cu floricele, pe care o pui frumos pe un raft si o deschizi cand ai chef. A, si de acolo sa si ies cu un zambet tamp pe fata si sa-ti spun in fiecare minut ca te iubesc.Ar fi fost frumos sa intelegi ca am nevoie de prieteni si libertate, ca sa pot sa ma simt intr-adevart eu… Ma iubesti doar cand sunt in prezenta da, in cazul in care sunt in oras cu ei, te macina.. “de ce e fericita si cu alte persoane” . Vorbe aruncate fara rost care dor, ca sa te asiguri ca nu ma mai simt bine, ca imi toc nervii in incercarea de a te face sa intelegi ca ei nu sunt mari, urati si rai si nu sunt mai importanti decat tine. “Ma pui pe locu 2″.. ne vedem 5 zile pe saptamana, ies intr-o seara cu ei=> circ. Ce puii mei iti trebuie? Ok, atunci hai si tu. “Nu, ca prietenii tai sunt prosti, nu stiu sa faca altceva in afara sa fumeze si sa bea”… woo.. si tu nu faci acelasi lucru? Renunta la fumat, dar eu fumez cand am chef. Poftim?! O relatie cu garduri nu merge, ar fi trebuit sa-ti dai seama. Tu ma pui sa renunt la prieteni, ei nu ar face niciodata asta. Nu mi-au reprosat niciodata ca am renuntat la iesiri si chefuri cu ei, doar ca sa incerc sa te multumesc, sa nu mai fie certuri. Spui ca ma iubesti cel mai mult. Mi-ar placea sa cred, dar daca ar fi asa, nu mai iubi doar cand e totul fain, frumos si are picatele roz. Nu mai pot, pur si simplu..
Un punct pentru tine, unul pentru noi, o bere pentru cine se simte.
Welcome to WordPress.com. This is your first post. Edit or delete it and start blogging!